Bogdan O. POPESCU

Bogdan O. POPESCU (n. 8 martie 1971, Bucureşti). A absolvit în anul 1989 Liceul „Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul „Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Dintre cele mai recente volume de versuri publicate: Leul de după extravaganţe (Editura Cartea Românească, 2002), Maşinăria de uitare (Editura Naţional, 2004), Poeme în loc de tutun (Editura Brumar, 2007), Aerobiciclete (Editura Brumar, 2010, Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din București, 2011), Cartea dragoste (Editura Humanitas, 2014). În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă Viață de aruncat la editura Polirom. A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie Om jag inte får tala med någon nu, Editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească Skräpliv, Editura 2244 (2013). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002.