DINU FLĂMAND

DINU FLĂMAND

DINU FLĂMAND (n. 1947, Susenii Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud) – poet, eseist, jurnalist, traducător și comentator al actualității politice in presa romanească și in cea internațională. A obținut o licență in Filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în 1970. În vremea studenției a devenit membru fondator al revistei Echinox, care a marcat numeroase generații literare prin spiritul ei antidogmatic. Stabilit la București, lucrează pentru diferite edituri și reviste literare. În această perioadă publică poezii, eseuri, critică literară, articole și cronici. Dar pe măsură ce climatul politic al epocii începe se înrăutățește, iar cenzura caută să aplatizeze orice licărire de libertate și de originalitate, Dinu Flămând începe să traducă mari scriitori precum Fernando Pessoa, Cesar Vallejo, Borges, Pablo Neruda și alții. Din 1985 începe să studieze opera lui Pessoa la Lisabona, urmând să fie tradusă sistematic în limba română. În martie 1989, i se acordă azil politic la Paris, după ce denunță în presa franceză regimul opresiv din România. Colaborează, vreme de 20 de ani, ca jurnalist la Radio France Internationale din Paris. După întoarcerea în România, publică în mod constant articole de presă. În 2012 devine consilier al ministrului Afacerilor Externe și ulterior reprezintă ca ambasador România în cadrul Organizației Internaționale a Francofoniei. A publicat volume de poezie, eseistică și traduceri. Pentru opera sa, Dinu Flămând a fost distins cu diverse premii literare. Printre cele mai recente lucrări ale sale se numără: Umbre și faleze, (Mexic, Germania, Portugalia, Italia – 2010); Veghea și Somnul (2016); Primăvară la Praga (2017).

România