Abonare

ALBANIA

Entela Safeti-Kasi (1975, Korça) este poetă albaneză, romancieră, eseistă şi traducătoare. A studiat limba engleză şi în prezent lucrează la o lucrare de doctorat din domeniul limbii şi literaturii albaneze. Totodată colaborează la mai multe reviste şi cotidiene cu scrieri pe teme culturale şi de atitudine civică. Entela Safeti-Kasi a publicat mai multe volume de poezie, printre care: Nameless Dreams, The Time for the Horse, Gloomy Night, The Harvest of Christmas, Metaphors Can’t Be Given. Scrierile ei au fost traduse în numeroase antologii sau reviste literare din Macedonia, Bulgaria, Turcia, Italia, Spania, Franţa, Anglia ş.a. A tradus Memories of Mirrelle de Eugene Schoulgin şi Musica Mundi de Casimiro de Brito. Poeta albaneză a fost invitată a mai multor universităţi din Albania şi din străinătate, interesate de tendinţele literare din Albania, drepturile omului şi libertatea de expresie în societăţile postcomuniste. Este laureată a numeroase premii dintre care menţionăm: Premiul literar al Asociaţiei Scriitorilor Albanezi din Macedonia (Skopje, 2008) şi Premiul „Peace Poets” (Izmir, 2007). În prezent, Entela Safeti-Kasi deţine funcţia de preşedinte PEN Albania.


ANGLIA

Christian Foley este spoken poet, muzician şi profesor. Este unul dintre puţinii poeţi din lume care dețin un master în Spoken word*. A studiat educaţia prin exprimare la Goldsmiths University şi a susţinut recitaluri în Franţa, Australia şi la cele mai importante festivaluri din Marea Britanie. Poeziile sale au fost preluate de The Guardian, The Telegraph, 5live, BBC şiThe Huffington Post, iar în Statele Unite de Good Morning America, This Morning (pe ITV) şi The Oprah Winfrey Network.

Christian Foley a fost inclus pe lista scurtă pentru Jerwood Compton Poetry Prize, pentru contribuţia în domeniu şi activitatea sa în educație. La BBC a figurat de asemenea pe lista finaliştilor Introducing Artist of the Year (Urban Category), iar programul Sky Arts l-a trecut pe lista celor 20 cei mai promiţători tineri artişti (între 18 și 30 de ani). Komplya Records i-au scos de curând albumul Jumpers for Goalposts.

*Spoken poetry, o formă nouă de exprimare poetică ce se bazează mai ales pe fluxul cuvintelor, pe jocurile de expresie, intonație și inflexiunile vocii, incluzând registre poetice dintre cele mai variate, pretabile recitării (rap, jazz, comedie etc.).

 

SJ Fowler (Marea Britanie) este poet şi artist. Lucrările sale sunt afiliate curentelor moderniste şi avangardiste, abordând poezie, ficţiune, teatru, sonic art, instalaţie şi performance. A publicat mai multe colecţii de poezie şi proză şi a lucrat pentru Tate Modern, BBC Radio 3, The British Council, Tate Britain, Bienala de la Liverpool şi Wellcome Collection. Volumele sale au fost traduse în 21 de limbi, iar SJ Fowler a susţinut performance-uri în întreaga lume, de la Mexico City la Erbil, de la Beijing la  Tbilisi. Fowler este editor de poezie la revista 3am, predă la Kingston University şi Tate Modern şi este curator al Enemies project. Dintre volumele sale de poezie, amintim: The Guide to Being Bear Aware (Shearsman Books, 2017); {Enthusiasm} (Test Centre, 2015); The Rottweiler’s Guide to the Dog Owner (Eyewear, 2014); Minimum Security Prison Dentistry (AAA, 2011); Fights (Veer books, 2011, 2nd edition, 2015); Red Museum (Knives Forks & Spoons Press, 2011).

 


ARGENTINA

Hugo Mujica (1942, Buenos Aires) a studiat  artele plastice, filosofia, antropologia şi teologia. Toate aceste preocupări se reflectă în opera sa, care acoperă un spectru larg de preocupări: de la filozofie şi antropologie până la proză şi, mai ales, poezie.

Dintre principalele sale voulume de eseuri mentionăm: Origen y destino (1987), La palabra inicial (1995), Flecha en la niebla (1997), Poéticas del vacío (2002), Lo naciente (2007), La casa y otros ensayos (2008), La pasión según Georg Trakl (2009), El saber del no saberse (2014) şi Dioniso. Eros creador y mística pagana (2016).

Solemne y mesurado (1990) and Bajo toda la lluvia del mundo (2008) sunt cele două volume de proză scurte apărute până în prezent.

Opera sa poetică, începută în 1983, a fost publicată în Argentina, Spania, Mexico, Chile, Uruguay, Costa Rica, Bolivia, Columbia, Venezuela, Ecuador, Franța, Italia, Slovenia, SUA, România, Portugalia, Grecia, Israel, Anglia, Honduras și Bulgaria.

Între 2013 și 2014, editura Vaso Roto a publicat trei volume care conţin aproape întreaga operă poetică şi eseurile sale. În 2013 a publicat volumul de poezie Cuando todo calla, pentru care i s-a decernat premiul „Casa de América de Poesía Americana”, iar în 2016 a apărut volumul său cel mai recent, Barro desnudo.


AUSTRIA

Max Höfler (1978, Graz, Austria) este scriitor, sound artist, curator şi membru al asociaţiilor de artă Forum Stadtpark şi radia. Este editorul revistei de film GLORY HOLE – messages from the other side. Astudiat literatură germană, filozofia şi istoria artei şi are un doctorat în estetica post-Wittgensteiniană. Scrie texte experimentale influenţate de mişcările de avangardă ale începutului de secol XX. Pentru volumele sale a primit numeroase premii şi burse.

max.hoefler.mur.at, vimeo.com/channels/gloryhole,

www.youtube.com/user/EigenheimgalerieGG44


BRAZILIA

 Marco Lucchesi (1963, Rio de Janeiro) este poet, romancier, eseist şi traducător. A studiat istoria la Universidade Federal Fluminense şi are un doctorat în teoria literaturii la Universidade Federal do Rio de Janeiro. Marco Lucchesi este profesor de literatură comparată la aceeaşi universitate. Colaborează regulat la cotidianul Globo. Este adeseori invitat să ţină conferinţe şi cursuri la universităţi din Europa şi America Latină.

Dintre volumele publicate, menţionăm: O Bibliotecário do Impedador (Premiul Machado de Assis – UBE), Nove Cartas Sobre a Divina Comédia, O Dom do (Premiul Machado de Assis, finalist al Prize São Paulo), Meridiano Celeste & Bestiário (Premiul Alphonsus de Guimarães), Sphera (Menţiune de onoare – Prize Jabuti), A Memória de Ulisses (Premiul João Fagundes de Meneses), Ficções de um Gabinete Ocidental (Premiul Ars Latina of Essay şi Premiul Origenes Lessa), Os olhos do Deserto, Poemas Reunidos și Teatro Alquímico (Premiu al Academia Mineira de Letras). În limba italiană a publicat: Poesie (Premiul Città di Torino), Lucca Dentro (Premiul Camera di Commercio), Hyades și La Gioia del Dolor. Marco Lucchesi a tradus, printre altele: poeme de Rumi, A Sombra do Amado, A Ciencia Nova de Vico, două romane de Umberto Eco, trei povestiri de Patrick Süskind. Scrierile sale au fost traduse în peste zece limbi, printre care germană, română, persană, suedeză, spaniolă.

Dintre numeroasele premii pe care le-a primit Marco Lucchesi, amintim: Prize Alceu Amoroso Lima pentru întreaga operă poetică şi Premiul Jabuti, una dintre cele mai importante distincţii din Brazilia. În România, cunoscutul poet este laureat al Premiului „Marin Sorescu”.


BULGARIA

Gheorghi Konstantinov (1943, Bulgaria) a absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din Sofia. A lucrat pentru departamentul de literatură al Televiziunii bulgare, a fost redactor-şef al revistei literare „Plamak” şi ulterior director al Editurii Plamak. În 1990 devine membru al Parlamentului, iar în 1997 secretar general al Uniunii Scriitorilor din Bulgaria. În 2001 devine preşedintele Clubului PEN International din Bulgaria. În prezent este preşedinte de onoare.

Gheorghi Konstantinov este autorul a peste 30 de volume de poezie dintre care amintim: A Smile is My Capital (1967), Personal Time (1974), Illiterate Heart (1978), A Sociable Lonely Man (1982), I Love You Up to Here (1992-2002, 13 editions), A Tree and A Bird (1999), Aspirin Snow (2001), My Recital (2003), 60 pages of Poetry (2003), A Love Schedule (2005), Evening Rainbow (2006), New Poems ( 2008), A Crow in the Snow (2011), Emotion in Konstantinopol (2013). Scrierile sale sunt incluse în antologii de limbă engleză, franceză, rusă, japoneză, germană, sârbă, macedoneană, turcă, greacă, hindi, flamandă, farsi etc.

Gheorghi Konstantinov a publicat şi literatură pentru copii, romanul său Piratul Tuffo cel cu părul roşu a fost tradus în franceză, rusă, germană, poloneză şi ucrainiană. Laureat al multor premii literare printre care Premiul Uniunii Scriitorilor din Bulgaria (2012), Premiul naţional de poezie „Geo Milev” (2007), Premiul naţional pentru literatură „Ivan Vazov”.


CANADA

Christian Bök (Canada) este poet experimental, cunoscut mai ales pentru volumul Eunoia (Coach House Books, 2001), un bestseller al literaturii experimentale, pentru care a primit prestigiosul Griffin Poetry Prize. Bök este unul dintre fondatorii Conceptualismului (şcoală poetică de avangardă care a devenit celebră mai ales datorită activităţilor lui Kenneth Goldsmith). Bök a creat limbaje artificiale pentru două emisiuni de televiziune: Earth: Final Conflict a lui Gene Roddenberry şi Amazon a lui Peter Benchley. Poetul a impresionat cu recitaluri de „sound-poems” (în special Die Ursonate a lui Kurt Schwitters), iar în ultimii patru ani a susţinut lecturi şi conferinţe în peste 200 de spații din întreaga lume. Bök este pe cale să încheie ultimul său proiect, The Xenotext – autorul foloseşte un alfabet chimic pentru a transpune un poem într-o secvenţă ADN, cu scopul ulterior de a-l implanta în genomul unei bacterii. Odată integrat în celulă, aceasta va produce o proteină, care, la rândul ei va putea fi „tradusă” într-un nou text. Un organism poate nu numai să arhiveze un poem pentru eternitate, ci şi să scrie, la rândul ei, un poem.

 

Călin-Andrei Mihăilescu este profesor de literatură comparată, teorie critică şi studii hispanice la University of Western Ontario (London, Canada) şi autor al multor volume şi texte scurte scrise în română, engleză, franceză sau spaniolă. Scrie în diverse genuri academice, eseu, poezie, proză scurtă, cărţi-calendar, cărţi cu şi despre copii. Între cărţile publicate în România se regăsesc: Ţară europsită (2002), Antropomorfina (2005), 16-17~ Renaştere, manierism, baroc (ed. a doua, 2005), Cum era? Cam aşa… Amintiri din anii comunismului (românesc) (coord.; 2006) şi Happy New Fear! (2011). Rubrica lui de proză experimentală „Artele-s artele” apare lunar în revista Orizont din Timişoara.

Cele mai recente volume: Literary Theory and the Sciences (coord.; Neohelicon 41.2, 2014) şi Matei Călinescu Festschrift (coord.; Yearbook of Comparative Literature, 59, 2016). Cărţi ce urmează să apară: Deunamor, Afka şi alte poziţii, O lume astrocentrică, Policing Literary Theory (ed.), Poezoo şi Cîte una pe an (ultimele două – pentru copii).


CEHIA

Olga Walló (1948, Praga) este poetă, prozatoare şi regizoare, fiica regizorului de film M. Walló. A primit diploma de doctor în psihologie şi filozofie la Universitatea Carolină din Praga. Timp de 35 de ani a lucrat pentru televiziunea cehă, traducând şi dublând peste o mie de filme şi piese de teatru TV, inclusiv integrala Shakespeare BBC. Are un blog specializat în critică de film şi dublare. Timp de 10 ani a ţinut o rubrică personală în revista culturală şi educativă Krásná paní (Fair Lady). Predă la FAMO (Academia de Film) din Písek şi la Conservatorul Internaţional din Praga. A călătorit mult, iar în prezent trăieşte la ţară şi scrie.

Bibliografie selectivă: Dlouhá zima (Long Winter, selecţie de poeme 1958-98), Votobia, 1998; Pistole generála Gablera (A Pistol of General Gabler), Motto, 1999; Kráčel po nestejně napjatých lanech (Tightrope! A Bohemian Tale), Labyrint, 2007; trilogia Towers of St. Spirit (1999-2001), Jak jsem zabila maminku (The Way I Murdered My Mum), Labyrint, 2008; Odfoukněte tu mouchu (Blow the Fly Away, poeme), Powerprint, 2017; Láska k stáru (Love in Later Life, poeme), Powerprint, 2017. Poemele Olgăi Walló au apărut în traducere chineză şi engleză, la Proverse, Hong Kong, în 2010, şi la Viking Press, 2015.

Simona Racková (1976): poetă, critic literar, jurnalistă și editor. A studiat limba și literatura cehă la Universitatea Carol din Praga. Din 2013 conduce departamentul de cronici al prestigioasei reviste literare Tvar. A editat de asemenea publicația Sto nejlepších českých basin, 2012 (O sută cele mai bune poeme cehești) și două volume din Antologie české poezie (Antologie de poezie cehă) în 2007 și 2009. Debutează în 2007 cu volumul de poezie Přítelkyně (Prietenele, Literární salon Publisher, Praga). În 2009 urmează volumul Město, které není (Un oraş care nu există) care cuprinde 12 poeme dedicate Veneţiei, însoţite de gravuri ale artistului Pavel Piekar. În 2015 îi apare colecţia de poezii Tance (Dansuri) la editura Dauphin. Este câştigătoarea Premiului internaţional de poezie de la Dresda, 2016. Anul acesta urmează să apară volumul de poeme, Zatímco hlídací psi spí (Când câinii de pază dorm), la editura Dauphin din Praga.

 


CHINA

Gong Xuemin (1965, Sichuan) a început să scrie poezie în anii ’80. În primăvara lui 1995, a pornit într-o călătorie de documentare, pe urmele marşului făcut de Armata Roşie – de la Ruijin, Jiang Xi până la Yanan, Shaan Xi – publicând în cele din urmă poemul fluviu The Long March. A publicat mai multe volume de poezie, precum:  Illusion, Snow on Snowy Mountains, The Long March, Jiuzhaigou Blue, Purple Forbidden City, City of Steel. În prezent, Gong Xuemin este vice-preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor din provincia Sichuan.

 

 

Hu Xian (1966, provincia Jiangsu, China) este poet şi redactor-şef al revistei de poezie Yangtze. A publicat volumele de poezie Shower (2010), Search for the Chinese Cultural Root (2015) şi volumul de proză scurtă Vegetables and Their Anecdotes (2008).

Este laureat al următoarelor premii: „Top Ten Young Poets of the New Century” al revistei Poetry Periodical (2009), „Top Ten Poems Award” oferit de Fragrant Grass (2010), Premiul Wen Yiduo Poetry (2011), Premiul anual de poezie, oferit de October (2012), “The First Reader” Best Chinese Poet Award (2012), The Yearly Top Ten Young Poets Award al Modern Youth Journal(2013), Premiul anual de poezie al revistei Times Literature (2013), Premiul Rou Gang (2014) şi Premiul anual de poezie al revistei Poetry Periodical (2014).

Jidi Majia (1961, China), de naţionalitate yi, este un important poet, scriitor şi caligraf. În 1982 a absolvit Facultatea de Limbă Chineză din cadrul Universităţii de Sud-Vest din China. În prezent, este vicepreşedintele şi secretarul de partid al Uniunii Scriitorilor din China, preşedintele Uniunii Scriitorilor Minorităţilor Naţionale din China şi Consilier al Societăţii Poeţilor Chinezi. Este un poet chinez renumit, reprezentativ pentru minorităţile naţionale şi totodată un poet cu o largă recunoaştere internaţională. În China a publicat douăzeci de cărţi de poezie. Poezia sa a fost tradusă în peste 30 de limbi străine, este cunoscută şi circulă în aproape 40 de ţări şi teritorii ale lumii. A primit în repetate rânduri premii literare chineze şi premii ale unor instituţii internaţionale, dintre care amintim: volumul de poezie Cântecul iubirii dintâi a primit medalia celei de-a treia ediţii „Poezia nouă din China”; suita de poeme Autoportret şi altele a fost recompensată cu cea mai înaltă distincţie la cea de-a doua ediţie a „Literaturii şi poeziei minorităţilor naţionale”; volumul Douăsprezece poeme a primit premiul pentru literatură al provinciei Sichuan şi premiul de merit literar Guo Moruo. În 2016 a primit medalia comemorativă şi diploma Mihail Şolohov din partea Uniunii Scriitorilor din Rusia şi tot în acelaşi an a primit din partea Uniunii Scriitorilor din Bulgaria diploma specială pentru meritul deosebit în domeniul poeziei, precum şi Premiul European pentru poezie şi artă „Homer”. În noiembrie 2016 a primit premiul de excelenţă pentru poezie al Revistei Contemporanul şi premiul pentru poezie al Asociaţiei poeţilor din Bucureşti. Din anul 2007, de când are loc Festivalul internaţional de poezie „Lacul Qinghai”, este preşedintele Comitetului de organizare şi preşedintele Comitetului de acordare a medaliei pentru poezie Antilopa de aur.

Gao Xing (1963, Jiangsu Province, China) a absolvit Beijing Foreign Study University în 1987. A scris mai multe volume de eseuri şi câteva sute de poezii. În calitate de traducător a semnat traduceri din Milan Kundera, Ivan Klima, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Ismail Kadare , Tomaž Šalamun şi mulţi alţii. În prezent este redactor-şef al cunoscutei publicaţii chineze, World Literature.

 

 


COREEA

Lee Gil-Won (1945, Coreea de Sud) a absolvit Universitatea Yonsei şi este în prezent preşedintele Clubului PEN din Coreea de Sud şi membru al PEN Internaţional. Scriitorul joacă un rol important pe scena literară sud-coreeană, datorită numeroaselor sale activităţi şi funcţii, printre care amintim cea de membru al boardului „Literature House”, Seoul, preşedinte al Alianţei Scriitorilor Coreeni şi editor de scriitori din cadrul PEN International.

A publicat mai multe volume de poezie dintre care amintim Sunset Glow şi Mask. Poeziile sale au fost traduse în mai multe limbi, printre care engleză, franceză, maghiară. Lee Gil-Won este lauret al premiilor „Cyu’ŏn Sangbyŏng Poetry Prize” şi „Yun Tongju Literature Prize”.

 


CROAȚIA

Nadežda Čačinovič (1947, Croaţia) este filosof și sociolog, autoare de limbă croată, cunoscută militantă feministă, precum şi o reputată profesoară universitară de filosofie. A urmat studiile primare şi gimnaziale la Zürich, Berna, Belgrad, Murska Sobota şi Ljubljana. A studiat ulterior la Bonn, Frankfurt şi Zagbreb. Din 1976, Nadežda Čačinovič predă filozofia la Universitatea de Știinţe Sociale şi Umaniste a Universităţii din Zagreb. Preşedintă PEN Croaţia şi membră PEN International.

Bibliografie selectivă: The Subject of Critical Theory (Zagreb, 1980), Writing and Thinking (Zagreb, 1981), An Essay on Literacy (Zagreb, 1994), Constructed as Female (Zagreb, 2001),

Introducing Mediology (Zagreb, 2001), An Intelligent Woman’s Guide To World Literature (Zagreb, 2007), Why Read Philosophers (Zagreb, 2010), On Love, Books and Talking Things (Zagreb, 2012), Culture and Civilization (Zagreb, 2012).

Olja Savičević Ivančević  (1974, Croaţia) a absolvit Facultatea de Ştiinţe Umaniste şi Sociale din Zadar, unde a finalizat şi un master în literatură. Textele sale sunt incluse în numeroase antologii din ţară și din străinătate. Cărţile ei sunt traduse în nouă limbi, iar fragmente din proza şi lirica ei sunt traduse în peste treizeci de limbi. Este câştigătoare a bursei pentru literatură International Writing Program al Universităţii din Iowa şi a rezidenţei în Istanbul din cadrul reţelei europene pentru promovarea literaturii, Traduki. Pentru manuscrisul Nasmijati psa a primit premiul „Prozakom”, iar premiul „Ranko Marinković” i-a fost acordat de către cotidianul „Večernji list” pentru proză scurtă. Olja Savičević Ivančević este şi câştigătoarea premiului „Kiklop” pentru cea mai bună carte de poezie, Kućna pravila. Romanul Adio kauboju a primit premiul T-portal-ului pentru cel mai bun roman, precum şi premiul „Jure Kaštelan” din partea cotidianului „Slobodna Dalmacija”. Acelaşi roman a avut parte şi de o adaptare scenică. Unele dintre prozele sale scurte au stat la baza unor scenarii de filme de scurtmetraj, iar după textele dramatice au fost adaptate câteva spectacole pentru copii. Locuieşte şi lucrează în Split, ca artist liber-profesionist.

A publicat: Bit će strašno kada ja poraste (Va fi groaznic când voi fi mare), 1988; Vječna djeca (Copii eterni), 1993; Žensko pismo (Scrisul feminin), 1999; Puzzlerojc, 2005; Kućna pravila (Reguli domestice), 2007; Mamasafari (i ostale stvari) (Mamasafari şi alte lucruri), 2012; Nasmijati psa (Cum să faci câinele să râdă, proză scurtă), 2006; Adio kauboju (Adio, cowboy, roman) 2010, Pjevač u noći (Cântăreţul nopţii, roman), 2016.


 DANEMARCA

Claus Ankersen este un artist cunoscut pe plan internațional care face literatură, performance și instalații. Claus a publicat zece cărți de proză și poezie, iar poemele sale au fost traduse în 11 limbi. Ankersen scrie atât în limba sa maternă, daneza, cât și în engleză. A susținut performance-uri de poezie la festivaluri de literatură și poezie din 19 țări. Lucrând cu artă specifică unor site-uri și fiind inspirat de peisajele rurale și urbane, ca și de topografie în scrierile sale poetice, el dovedește o înclinație naturală spre bardul călător. Poeme scrise în Saltburn-by-the-Sea din Marea Britanie, în Reykjavik-ul islandez, în megalopolisul indian Chennai și în Piața Enghave din Copenhaga sunt toate publicate în diferite antologii din toată lumea. Cu chef de Dunăre este modestul tribut adus Europei Centrale și poveștilor românești. Cunoscând și interacționând cu mulți colegi poeți din toată lumea, în anul 2015 Ankersen și-a dat seama de nevoia organizării formale a  penițelor hipersensibile global-locale. Astfel, el a întemeiat rețeaua de artiști-activiști Armata Poeților. Atunci când nu scrie poezie sau nu călătorește împreună cu vorbele sau nu face artă, Claus își găsește bucuria în gătit, yoga și practicile lui ezoterice, unde nelipsită este și o pălărie foarte înaltă. A fost invitat al MNLR la mai multe lecturi, la Mărțișor și Open Art Library (2015), de Filiala București – Traduceri Literare a USR (martie 2017) în cadrul Proiectului Arghezi Revisited, unde i s-au tradus poeziile din limba engleză în limba română pe care le-a scris ca urmare a vizitei din 2015 la Mărțișor.


ESTONIA

Kätlin Kaldmaa (Estonia) este poetă, traducătoare şi critic literar. A publicat patru volume de poezie: Larii-laree (1996), One is None (2008), Worlds, Unseen (2009) şi The Alphabet of Love (2012); trei cărţi pentru copii: Four Children and Murka (2010), The Story of Somebody Nobodysdaughter’s Father (2012) and It’s Damn Good To Be a Bad Girl (2016); un volum autobiografic de non-ficţiune, Happiness is the Matter of Choice (2013); o colecţie de povestiri, The Little Sharp Knife (2014) şi romanul No Butterflies in Iceland (2013). În 2014 şi 2015 au apărut în traducere engleză volumele de poezii One is None şi  Arabic Geography of Love, iar în finlandeză volumul The Alphabet of Love. Versurile ei au mai apărut în versiune arabă, asturiană, cehă, franceză, galiciană, germană, maghiară, japoneză, coreeană, latină, rusă, slovenă, spaniolă şi turcă. În 2012 autoarea a primit Premiul Friedebert Tuglas pentru proză scurtă. Kätlin Kaldmaa a scris foarte multe cronici literare, mai ales despre traduceri, şi a tradus ea însăşi peste 50 de titluri. Este preşedinta Clubului PEN din Estonia, iar din 2016 este secretar al PEN International. În prezent, Kätlin Kaldmaa lucrează la un nou roman.


FINLANDA

Jarkko Tontti (Helsinki, Finlanda) este poet, romancier, eseist şi avocat şi locuieşte în Helsinki. A fost preşedinte al Clubului PEN din Finlanda şi acum este memrbu permanent al board-ului PEN International. Jarkko Tontti a studiat dreptul, filozofia şi literatura la universităţi din Helsinki, Edinburgh, Berlin şi Bruxelles. A publicat două colecţii de poezie, patru romane şi două volume de eseuri. În 2002, a primit diploma de Doctor în Drept de la Universitatea din Helsinki şi este specializat în filozofia dreptului, libertatea de exprimare şi dreptul de autor. Primul volum de poezie, apărut în 2006, Vuosikirja (Book of Years) a primit Premiul Kalevi Jäntti Literature pentru tineri autori. Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză, suedeză, italiană, rusă, japoneză, estoniană, germană, greacă, slovenă, latină, poloneză şi portugheză.

 


FRANȚA

Sylvestre Clancier (1946, Limoges, France) este poet şi eseist. În adolescenţă a fost fascinat de suprarealism şi de „Marele Joc”, iar în anii ‘60 şi ‘70 a participat la numeroase mişcări postavangardiste: TXT, Generation, Textruction. A publicat peste treizeci de cărţi, multe dintre ele fiind concepute împreună cu diverşi artişti plastici. Poeziile sale au fost traduse în numeroase limbi. Cele mai recente titluri ale sale sunt: Anima Mia, Dans le noir & A travers les âges, Corps à Corps, Le Témoin incertain, La Source et le royaume. Eseul său La Voie des poètes aduce o nouă perspectivă asupra lui Artaud, Daumal, Michaux şi alţi poeţi celebri francezi. Scrierile sale sunt prezente în numeroase antologii. În 2016 apare eseul lui Christine Bini, L’herbe qui tremble, dedicat universului poetic al lui Sylvestre Clancier. Timp de mai mulţi ani, Clancier a fost membru al board-ului PEN International, în prezent fiind preşedinte al Clubului PEN din Franţa, al Academiei Mallarmé şi al Maison de Poésie.

 


GERMANIA

Regula Venske (1955, Germany) este o scriitoare foarte cunoscută în Germania, mai ales pentru romanele sale poliţiste, dar şi pentru textele de proză experimentală şi critică literară. Din când în când, Regula Venske publică şi poezie. Este autoarea unei teze de doctorat, în 1988, intitulată Mannsbilder – Männerbilder. Konstruktion und Kritik des Männlichen in zeitgenössischer deutschsprachiger Literatur von Frauen/Imaginile bărbatului (Imaginile bărbaţilor. Construcţie şi critică a masculinităţii în literatura contemporană de expresie germană scrisă de femei). A predat literatură germană la Universitatea din Hamburg, la Freie Universität Berlin şi Queen Mary College din Londra. Predă frecvent scriere creativă, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii. Regula Venske este laureată a numeroase premii literare, printre care Oldenburg Jugendbuchpreis, Deutscher Krimipreis (Premiul German pentru literatură poliţistă). Este membră a PEN Clubului din Germania din 1998 şi a fost aleasă secretar în 2013. Din 2015 este şi membră a consiliului PEN Internaţional.

 

 


GRECIA

VICTOR IVANOVICI (1947, Tulcea, România) este Absolvent al Facultăţii de Limbi Romanice, Clasice şi Orientale a Universităţii din Bucureşti. Specializare postuniversitară la Universitatea din Málaga (Spania). Doctorat la Universitatea din Cluj (România), cu o teză despre opera lui Gabriel García Márquez (1993). Din 1985 locuieşte şi lucrează în Grecia. În 2003 a ocupat prin concurs postul de profesor de Literatură Hispanică la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Salonic. Actualmente are gradul de profesor emerit. Victor Ivanovici este un redutabil autor de cărţi de eseuri şi studii de hispanistică, românistică, neoelenistică, literatură comparată şi teoria traducerii. Lucrările sale sunt deopotrivă scrise în română, greacă, spaniolă şi franceză. De asemenea, Victor Ivanovici a semnat numeroase traduceri. Amintim doar: Odysseas Elytis (în română şi spaniolă); Octavio Paz (în română şi greacă); Paul Celan – poemele româneşti (în greacă şi spaniolă); Gellu Naum (în greacă şi spaniolă); Nichita Stănescu (în greacă); Ion Vianu (în spaniolă); Norman Manea (în greacă și spaniolă).

Bibliografie selectivă: Triptic neoelenic. Cavafis, Seferis, Sikelianós (în greacă), Atena, ed. Hexantas, 1979; Formă şi deschidere (în română), Bucureşti, ed. Eminescu, 1980 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 1981); El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana (în spaniolă), Quito, ed. Casa de la Cultura Ecuatoriana, 1998; Gabriel García Márquez y su Reino de Macondo (în spaniolă), Madrid, ed. Sial, 2008 (Premiul Internațional Sial, pentru eseu), Un caftan pentru Don Quijote (în română), București, ed. Ideea Europeană, 2011; La casa del Poeta, volum colectiv (studii și eseuri despre poezia lui Omar Lara, în spaniolă), Puebla (Mexic), 2011.


INDIA

Mangalesh Dabral (1948) este poet şi jurnalist indian de limbă hindi. Opera sa include opt volume de poezie, două culegeri de eseuri şi comentarii socio-culturale, o carte de conversaţii şi una de călătorie, bazată pe experienţa sa de bursier al International Writing Program, Iowa, în 1991. Poemele sale au fost traduse în numeroase limbi de pe teritoriul Indiei şi din întreaga lume. Au fost publicate în reviste precum Poetry Review, World Literature Today, Modern Poetry in Translation, The Little Magazine, Odra şi mai multe antologii. Unul dintre volumele sale de versuri a fost publicat în traducere italiană, la Veneţia. Selecţii din poemele sale au fost traduse în engleză şi publicate de BOA Editions, Rochester, New York. A participat la festivaluri internaţionale precum: Poetry International Festival, Rotterdam, Max Mueller Bhavan’s Poets Translating Poets Festival, Mumbai, Sabad International Poetry Festival şi VAK Festival of Indian Poetry, New Delhi. Mangalesh Dabral a participat şi la lecturi publice de poezie în ţări precum Bulgaria, Japonia, Rusia, Elveţia şi Germania. Este laureat al mai multor premii, inclusiv din partea Academiei Naţionale de Litere din India. În urma unui turneu de lecturi în Germania, unul dintre poemele sale a fost gravat la intrarea în centrul oraşului Eislingen.


ITALIA

Marco di Pasquale (1976, Italia) a absolvit studii de literatură modernă şi contemporană în Macerata, unde şi locuieşte în prezent. Din 2008 lucrează într-un institut de lingvistică. Încă din 2004 a participat la numeroase proiecte literare în cadrul mai multor asociaţii – Licenze poetiche, ADAM Accademia, UMANIEVENTI –, a coordonat grupuri de lectură, iar în 2011 a susţinut un curs de scriere creativă. Între 2006 și 2008 a fost directorul festivalului de arte „Rampe per alianti”, iar din 2009 până în 2013 a fost directorul revistei „Poesia Leonis Minifest”. În 2015 a fondat grupul poetic „Poesie di terra”. Colaborează în calitate de critic literar şi muzical la revista online „L’Adamo”, iar din 2014 ţine rubrica „Poesia Domani” pentru postul de radio Domani. În 2015 a participat la Festivalul „Turnirul scriitorilor” din Sighişoara. În acelaşi an a fost finalist al premiului naţional „Poesia senza confine”.

În 2009 a publicat primul volum de poezie, Il fruscio secco della luce, Porto Sant’Elpidio, Wizarts, reeditat, în 2013, într-o formă extinsă de Vydia Editore. Este prezent în numeroase antologii, precum  L’opera continua (Roma, Perrone, 2005) și Scrittura amorosa (Rimini, Fara, 2008), precum şi pe numeroase portaluri de poezie (La poesia e lo spirito, Pordenonelegge, Poetarum Silva, Versante Ripido, Perigeion). Deține, de asemenea, și un blog, unde scrie frecvent despre experiențele sale literare: www.marcodipasquale.it

Bruno Mazzoni, născut în Napoli în 1946, a studiat filologie romanică la Universitatea „Federico II“ din Napoli, pe care a absolvit-o în 1969. În 1967, a venit cu o bursă la cursurile de vară de la Sinaia, organizate de Boris Cazacu, iar în anul III s-a hotărât să facă o cercetare legată de România pentru teza de diplomă. Teza a fost despre Ideologie şi limbă la Şcoala Ardeleană – un subiect despre care în Italia se ştia puţin. În 1969, s-a eliberat postul de lector de italiană la Universitatea din Bucureşti, pe care-l ocupase până atunci Marco Cugno, cel mai mare traducător din română în italiană. Între 1970 şi 1973, a fost lector de italiană la Universitatea din Bucureşti şi conferenţiar la Universitatea din Cluj. Deşi era destul de obositoare naveta, combinaţia aceasta între Bucureşti şi Cluj, două medii universitare diferite, l-au determinat să se ataşeze de lumi diferite – de la „Echinox“, celebra revistă clujeană, la Uniunea Scriitorilor. Aşa a descoperit o ţară în care literatura era vitală, ceea ce nu se întâmpla în Italia. În România a văzut cozi la librării când se vindeau cărţi de poezii de Marin Sorescu, Ana Blandiana sau Nichita Stănescu. În prezent, predă limba şi literatura română la Universitatea din Pisa, unde e decan al Facultăţii de Limbi Străine. Este Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti şi a fost premiat de Preşedintele Republicii Italiene pentru activitatea de traducător, în 2005. A tradus în italiană mai multe volume de Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Max Blecher, a publicat studii despre Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stănescu. Timp de 20 de ani, nu s-a ocupat de traduceri, fiindcă în Italia există ideea că un profesor universitar nu trebuie să facă traduceri, ci să se ocupe exclusiv de cercetare. Cu timpul, și-a dat seama că, pentru promovarea unei culturi, trebuie să te implici, să ai legături cu editurile şi să propui cărţi. Locuieşte în prezent la Roma.


MACEDONIA

Katica Kulakova (1951, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) a publicat peste 25 de volume de poezie (atât în macedoneană, cât şi traduse în alte limbi), precum şi două colecţii de povestiri, o piesă de teatru şi în jur de 40 de alte volume, în calitate de autor sau editor. Cărţile sale de poezie au fost traduse în rusă, română, franceză, engleză, italiană, albaniană, croată, sârbă, bulgară, portugheză, turcă, muntenegreană. Este laureată a numeroase premii literare din Macedonia, a Premiului „Tudor Arghezi” al Uniunii Scriitorilor din România (2016). Katica Kulakova este profesoară de teorie literară la Universitatea din Skopje, membră a Academiei de Ştiinţe şi Arte din Macedonia şi a Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte (Salzburg), vice-preşedintă a PEN International. Pasiuni: fotografia artistică şi astrologia. Locuieşte la Skopje, împreună cu soţul şi fiul ei.

 


MOLDOVA

Emilian Galaicu-Păun (1964, Republica Moldova) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Chişinău şi doctoratul la Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1989). Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi din România. Membru al PEN Club-ului. Redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra“ (Târgu Mureş); redactor-şef al Editurii Cartier; autor-prezentator al emisiunii Carte la pachet de la Radio Europa Liberă. Laureat al Premiului Naţional al Republicii Moldova (2015). Cărţi publicate: (Poezie) Lumina proprie, Literatura Artistică, 1986; Abece-Dor, Literatura Artistică, 1989; Levitaţii deasupra hăului, Hyperion, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, Dacia, 1994; Yin Time, Vinea, 1999; Gestuar, Axa, 2002; Yin Time (neantologie), Litera, 2004; Arme grăitoare, Cartier, 2009; A-Z.best, Arc, 2012; Arme grăitoare, antologie (ediţie ne varietur), Cartier, 2015; (Proză) Gesturi (Trilogia nimicului), Cartier, 1996; Ţesut viu. 10 x 10, Cartier, 2011, 2014 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova); (Eseu) Poezia de după poezie, Cartier, 1999 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). Emil Galaicu-Păun este şi un foarte apreciat traducător din limba franceză. Propriile sale scrieri sunt traduse în circa 20 de limbi. Prezent în numeroase antologii, din ţară şi din străinătate.


OLANDA

Maja Jantar  este regizoare, performer, artist vocal şi vizual. În opera ei, tot felul de materiale organice sunt îmbinate jucăuş cu surse sonore din care reies cărţi-obiect create din sunete lichide sau instalaţii de pagini plutitoare. Prin performance-urile ei, artista invită publicul să păşească în câmpul imaginarului, al unei lumi interioare, şamanistice, profetice. Trecând dincolo de zona raţionalului, ea încearcă să pătrundă prin uşa secretă a intuitivului. Uneori se foloseşte de proiecții video care explorează modele ;I ritmuri din natură sau cărţi compuse din action paintings.

Când montează spectacole de operă, Maja Jantar lucrează intuitiv, reuşind să abordeze subiectul cu foarte multă empatie şi lejeritate. Interpretările cântăreţilor sunt integrate într-o viziune poetică care emană bucurie, spectacolele devenind adevărate meta-poeme. Formaţia ei de artist vizual este firul roşu al creaţiilor sale, fie ele coloane sonore, cărţi, scenografii ori montări de operă.


POLONIA

Enormi Stationis (1983, Bartosz Radomski) este filolog clasic polonez, istoric al ideilor, poet şi traducător din literatura clasică și literatura română. Este doctorand al Institutului de Studii Clasice de la Universitatea din Varşovia, membru al Asociaţiei Filologice din  Polonia și membru al Asociaţiei Autorilor Polonezi. Poeziile sale au apărut în numeroase antologii şi reviste de poezie.  Enormi Stationis este autorul volumului de poezii mitologico-erotice Centaurydy. Bursier multiplu al Institutului Cultural Român din Bucureşti şi al Agenţiei Universitare a Francofoniei. Cercetător în domeniul literaturii române vechi şi al conexiunilor literare dintre Polonia şi Moldova în secolul al XVII-lea. În lucrarea sa de doctorat se ocupă de filozofia lui Andreas Wissowatius şi de reconstrucţia acesteia în Divanul... lui Dimitrie Cantemir. Enormi Stationis locuieşte şi lucrează la Varşovia. În timpul liber îi place să călătorească.

 


RUSIA

Nikolai Ţviaghinţev (1967, în apropiere de Moscova) este absolvent al Institutului de Arhitectură din Moscova. Timp de câţiva ani a lucrat ca arhitect-restaurator, a intrat apoi în publicitate, unde a şi rămas pentru următorii douăzeci de ani. La începutul anilor ’90, Nikolai Ţviaghinţev devine membru al grupului Poluostrov (Peninsula), alături de Igor Sid, Maria Maksimova şi Mihail Laptev. A participat la forumurile Bosporus despre cultura şi arta contemporană (1993-1995). A debutat cu poeme în 1991, în cotidianul Russian Courier, continuând apoi să publice poezie în numeroase reviste şi cotidiene. Este autorul a şase volume de poezie. Спинка пьющего из лужи (The Spine of the One Who’s Drinking from a Puddle), Moscova: ARGO-RISK, 1993; Законная область притворства (The Legal Terrain of Hypocrisy), Moscova: ARGO-RISK, 1996; Крым НЗ (Crimea ES), Moscova: OGI, 2001; Туц (Toots), Moscova: Novoe Izdatelstvo, 2008; Улица Тассо (Tasso Street), Moscova: New Literary Review, 2012; Взлётка (Runway), N.Y.: Ailuros Publishing, 2015. Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză, italiană, spaniolă, română, estoniană şi ucrainiană. Nikolai Ţviaghinţev a fost finalist în 2008 al Premiului „Andrei Belîi”, pentru colecţia de poeme Toots. Este bursier al Fundaţiei Josef Brodski (2009). Pentru volumul de poezie Tasso Street a primit, în 2013, Premiul Moscow Account, premiu acordat anual celui mai bun titlu de poezie apărut la Moscova.


SERBIA

Adam Puslojić (n. 1943) este poet şi traducător sârb, născut în satul Cobişniţa, din apropierea graniţei cu România. După absolvirea studiilor de filologie ale Universităţii din Belgrad, Puslojić debutează în 1967, cu volumul de poezii Postoji Zemlja (Există pământul). Se face remarcat ca un foarte bun traducător de literatură română contemporană, lista autorilor traduşi fiind impresionantă: Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Petre Stoica, Geo Bogza, Adrian Păunescu, Mircea Dinescu şi mulţi alţii. Poeziile sale au fost traduse în peste 20 de limbi, în română, traducerile fiind semnate de Nichita Stănescu şi Ioan Flora. În 1995 devine membru de onoare al Academiei Române şi al Academiei de ştiinţă, literatură şi arte din Oradea. În Serbia, Adam Puslojić este laureat al Premiului pentru contribuţia la cultura naţională şi al Premiului Ivo Andrić pentru Opera omnia (2014).  În prezent trăieşte şi lucrează la Belgrad şi pe Valea Timocului, la ţară. Cărţi publicate în limba română: Plâng, nu plâng (1991), Adaos (1999), Versuri din mers (2003), Trimitor la vise, (2005), Tăcere lustruită (2006), Asimetria durerii (2009), Exaltare din abis, Inscripţii abrupte, Culmea (2016).


SLOVENIA

Barbara Korun (1963, Ljubljana) este licenţiată în limba slovenă și literatură comparată a Universităţii din Ljubliana. După o perioadă în care a fost profesoară şi consilier la Teatrul Naţional Sloven, Barbara Korun este acum scriitoare liber-profesionistă.Primul său volum de poezie, Ostrina miline (La limita grației, 1999), a fost recompensat cu Premiul Târgului Național de Carte pentru Debut, iar pentru cel de-al patrulea volum, Pridem takoj (Mă întorc imediat, 2011), autoarea a fost distinsă cu Premiul Veronica pentru cel mai reușit volum de poezie al anului și cu prestigioasa distincție Pasărea de Aur pentru merite deosebite în domeniul literaturii. În 2006, împreună cu Zlatko Kaučič, percuționist și compozitor de jazz, Barbara Korun a înregistrat CD-ul Vibrato tišine (Vibrato în liniște), având la bază textele poetului avangardist sloven Srečko Kosovel. Barbara Korun organizează numeroase seri și cluburi de lectură pentru poetele slovene și promovează activ poezia contemporană în școlile primare și secundare. Creația sa a apărut în numeroase antologii și a fost tradusă în peste douăzeci de limbi străine.

Veronika Dintinjana (Slovenia) este poetă şi traducătoare. A fost aleasă drept cea mai bună tânără poetă a anului 2002, la Festivalul de Literatură Tânără, şi de atunci a publicat frecvent poeziile sale în reviste precum Mentor, Literatura, Sodobnost, Nova Revija, Dialogi, Poetikon, Lirikon şi Apokalipsa. Primul ei volum de poezii, Rumeno gori grm forzicij (Yellow Burns the Forsythia Bush), a primit premiul Best First Book award, la cea de a 24-a ediţie a Târgului de carte din Slovenia, 2008. Tot în acelaşi an a câştigat Turneul de poezie slovenă şi a şasea ediţie de Slam Poetry din Ljubljana. Poeziile sale au fost traduse în italiană, engleză, spaniolă, galiciană, franceză, germană şi neerlandeză. Al doilea volum de poezie, V suhem doku (In Dry Dock), a apărut în 2016. Ca traducătoare, Veronika Dintinjana a publicat traduceri din poeziile şi eseurile unor autori ca: Louise Glück, Muriel Rukeyser, Denise Levertov, Ursula K. Le Guin, Stanley Kunitz, Ciaran O’Driscoll. Este co-traducătoare a antologiei de poezie irlandeză Čudovita Usta (Marvellous Mouth).

Fondatoare şi manager al Asociaţiei pentru artă şi literatură „Kentaver”, poeta organizează lecturi de poezie în diverse locuri din Ljubljana, cum ar fi: „Metelkova” şi „Autonomous Zone Rog”. Sezonul lecturilor începe în octombrie şi se încheie în iulie, cu un festival. Veronika Dintinjana locuieşte şi lucrează în Ljubljana.


SPANIA

Ioana Gruia (1978, București). Este scriitoare de limbă spaniolă, cercetătoare şi profesoară de literatură comparată la Universitatea din Granada. A publicat romanele El expediente Albertina (Dosarul Albertina) pentru care a primit premiul Tiflos, Castalia/Edhasa (2016) şi La vendedora de tiempo (Vânzătoarea de timp, Espuela de Plata, 2013), precum şi volumele de poeme Carrusel (premiul Emilio Alarcos, Visor, 2016) şi El sol en la fruta (premiul Andaluzia Tânara, Renacimiento, 2011). Volumul Soarele în fruct a apărut în traducere românească la Tracus Arte în 2015 şi în traducere franceză la L’Harmattan în 2014. Ioana Gruia a fost invitată la Târgul Internaţional de Carte din Guadalajara şi la Encuentro de Poetas del Mundo Latin din Mexic. În 2002, autoarea a fost finalistă a premiului de poezie Federico García Lorca al Universităţii din Granada, iar în 2007 a obtinut acelaşi premiu, de această dată pentru proză scurtă. Este autoarea eseurilor Eliot y la escritura del tiempo en la poesía española contemporánea (Visor, 2009) şi La cicatriz en la literatura europea contemporánea (Renacimiento, 2015).

 

Jordi Valls i Pozo (1970, Barcelona) este poet de limbă catalană şi lucrează în prezent ca librar într-o librărie din centrul Barcelonei. În urma câştigării premiului „Jocs Florals de la Llengua Catalana”, în 2006, devine primul autor care poartă titlul de Poet al Orașului. Carles Martí, consilier în probleme de cultură din cadrul primăriei oraşului Barcelona, l-a descris pe Jordi Valls i Pozo drept „un cetăţean al Metropolei care ştie să surprindă momente în care existenţa umană se manifestă în toată splendoarea sa”. Ernest Farrés, autorul antologiei 21 poetes del XXI (2001), spune că „în mâinile lui Jordi Valls poezia nu este doar subversivă, ci în primul rând este însăşi esenţa actului literar”. Dintre scrierile sale menţionăm: D'on neixen les penombres? (Columna, 1995, recompensat cu premiul Martí Dot de poesia, 1994), Violència gratuïta (Ed. 62, 2006, premiul Jocs Florals, 2006), L'illa misteriosa (premiul Rosa Leveroni de Poesia, 2014), Guillem Tell (Adia, 2016). Poeziile lui Jordi Valls au fost traduse în spaniolă, engleză şi italiană. Între anii 1994 și 1996, autorul a fost preşedinte al Associació de Joves Escriptors en Llengua Catalana (Asociaţia tinerilor scriitori catalani) şi este membru al Associació d'Escriptors en Llengua Catalana (Asociaţiei scriitorilor catalani) şi al Clubului PEN catalan.


SUA

Adam J. Sorkin a tradus şi publicat peste cincizeci de volume de poezie românească şi a câştigat numeroase premii, printre care premiul Poetry Society (U.K.), pentru volumul Podul de Marin Sorescu, şi premiile Kenneth Rexroth Memorial, „Ioan Flora” şi „Poesis”. Următoarele apariţii editoriale sunt volumele Syllables of Flesh de Floarea Ţuţuianu, tradus împreună cu Irma Giannetti (Plamen Press, 2017) şi Eclogue de Ioana Ieronim, tradus împreună cu autoarea (Červená Barva Press). Adam J. Sorkin este Distinguished Professor de engleză la Penn State University, Brandywine.

 

 

LaTasha N. Nevada Diggs (S.U.A.) este scriitoare, cântăreaţă şi sound artist; autoarea lucrării TwERK (Belladonna, 2013). Opera sa interdisciplinară a fost prezentată la Brooklyn Museum, Poesiefestival Berlin, conferința QOW din Slovacia, Whitney Museum of American Art, the Walker Art Center şi la Bienala de la Veneţia, în 2005. În calitate de curatoare şi regizoare, LaTasha a creat evenimente la BAM Café, Lincoln Center Out of Doors, David Rubenstein Atrium, Highline, Poets House şi El Museo del Barrio. Artista a primit numeroase premii, printre care New York Foundation for the Arts, Barbara Deming Memorial Grant, National Endowment for the Arts, Jerome Foundation, Japan-US Friendship Commission, Creative Capital and the Whiting Literary Award. LaTasha N. Nevada Diggs este co-fondatoare şi co-editoare a revistei Coon Bidness/SO4. Locuieşte în Harlem, New York.

 

Tara SKURTU s-a născut în Florida. Copil fiind, a fost fascinată de imaginația și limbajul poeziei. Străbunicii din partea tatălui erau din zona Transilvaniei și veniseră în SUA pe la începutul anilor 1900; de la ei a moștenit un nume de familie neobișnuit și o predilecție pentru mâncare atipică în cultura americană, cum ar fi varza și clătitele pe care le făcea tatăl ei. Atrasă de științe, în 2005, Tara a început să se pregătească pentru admiterea la Medicină, ca să devină fizioterapeut. Mai târziu a început să scrie poezii, să participe la workshopuri de poezie („Mi-am combinat dragostea pentru artă și medicină scriind despre boală, vindecare, moarte și pierdere.”) și trimitea ce scria către publicații și concursuri. Când în sfârșit i s-a publicat prima poezie, în Hiram Poetry Review, şi-a dat seama că pentru ea succesul profesional se măsura mai mult prin ce scria decât prin ce învăța pentru Medicină.

Și-a luat licența în scriere creativă la Universitatea din Boston, în 2013 a devenit lector în scriere creativă la aceeași universitate, iar mai târziu a început să predea și pentru studenți încarcerați. Tot în 2013 a primit bursa globală de studii Robert Pinsky, prin care putea alege să meargă într-o țară care s-o inspire să scrie. A hotărât să vină în România, urmând rădăcinile tatălui ei în Transilvania și ajungând să cunoască scena literară, istoria, limba și oamenii locului. Predă scriere creativă în limba engleză la Universitatea Transilvania din Brașov, ține workshopuri de poezie și traducere pentru tineri scriitori români și traduce opere scrise de poeți români contemporani.

Yusef Komunyakaa s-a născut în 29 aprilie 1941, în Bogalusa, Louisiana, SUA. Predă la Universitatea din New York și este membru al Fellowship of Southern Writers. Komunyakaa este laureatul premiului Kingsley Tufts 1994 și al Premiului Pulitzer 1994 pentru Neon Vernacular. A primit, de asemenea, Premiul Ruth Lilly pentru poezie, precum și Premiul Louisiana Writer 2007. Subiectele sale includ experiența vieții oamenilor de culoare din mediul rural din Sud, înainte de epoca drepturilor civile, și experiența sa ca soldat în timpul războiului din Vietnam, din care s-a întors în 14 decembrie 1966. Colecția sa Copacetic îmbină ritmurile jazzului cu imagini poetice puternice, care de atunci au devenit marca sa. Volumul Îmi cer scuze pentru ochii din cap, publicat în 1986, a câștigat San Francisco Poetry Prize. În 1988 popularitatea i-a crescut odată cu volumul Dien Cai Dau (Nebun în cap – în vietnameză), care se concentrează asupra experienței sale din Vietnam și cu care a câștigat Premiul pentru poezie Dark Room. Komunyakaa a început să predea poezie în școli publice din New Orleans și scriere creativă la Universitatea din același oraș. În 2004, Komunyakaa a început o colaborare cu dramaturgul și producătorul de teatru Chad Gracia pentru o adaptare dramatică a Epopeii lui Gilgamesh, publicată în octombrie 2006. Komunyakaa a exercitat o influență semnificativă asupra multor direcții ale poeziei americane contemporane. Bibliografie selectivă: Lost in the Bone Wheel Factory, 1979; Toys in a Field, 1986; Magic City, 1992; Thieves of Paradise, 1998; Pleasure Dome, 2001; Talking Dirty to the Gods, 2001; Taboo, 2004; Warhorses, 2008; The Chameleon Couch (selectat pentru Premiul pentru poezie Griffin, 2012); The Emperor of Water Clocks, 2015.


TURCIA

Haydar Ergülen (1956, Turcia). A studiat sociologia la METU (Middle East Technical University) din Ankara. A lucrat pe post de copywriter, în publicitate. Primul său volum de poezie, Karşılığını Bulamamış Sorular (Întrebări care nu-şi pot găsi răspunsul), a apărut în 1981. A publicat 13 volume de poezie şi 12 culegeri de eseuri. Haydar Ergülen este laureat a numeroase premii de poezie din Turcia. A fost membru în numeroase jurii pentru concursuri de poezie. Împreună cu alţi prieteni a publicat revistele de poezie “Üç Çiçek”(Trei flori) în 1983 and “Şiir Atı” (Calul poetic) în 1986. Este unul dintre fondatorii “Yazılıkaya”, revistă literară care apare în Eskişehir. Haydar Ergülen a participat la nenumărate festivaluri de poezie din Turcia şi din străinătate. Este director al festivalurilor literare internaţionale din Eskişehir şi İzmir. Susţine conferinţe pe teme poetice și filozofice, precum şi workshop-uri de scriere creativă. Este colaborator al mai multor reviste literare şi consilier artistic pentru literatură şi artă al revistei online “Artful Living”. Două dintre volumele sale au apărut în Franţa: Carnet Intime (Al Manar, 2012) şi Grenade ou Nar (L'Harmattan, 2015, în traducerea lui Claire Lajus). Poeziile sale au apărut în numeroase antologii sau reviste literare.


UCRAINA

Mykola Riabchuk (Ucraina) este prozator, co-fondator şi editor al revistei lunare „Krytyka”. Din 2014, deţine funcţia de preşedinte al PEN Club Ucraina. Colaborează frecvent la publicaţii precum „Eurozine”, „Kultura Enter” (Polonia) şi „Osteuropa” (Germania). Cele mai recente volume ale sale sunt: Viața anterioară (în ucrainiană, 2013), Ucraina: syndrom postkolonialny (în poloneză, 2014), A két Ukrajna (în maghiară, 2015) şi Sisif și pietrele (2016). Câteva dintre eseurile sale au fost publicate și în română, în revista „Altera”.

 

 


UNGARIA

Géza Szőcs (1953, Ungaria) este născut la Târgu Mureş; poet, dramaturg, jurnalist, traducător şi editor. În 1982 a fost arestat din cauza scrierilor sale împotriva regimului ceauşist, ulterior fiind nevoit să plece în Elveţia, unde a devenit diectorul secţiei maghiare a Europei Libere. După 1990, s-a întors în România unde a activat în plan politic, ajungând senator UDMR.

A scris 15 volume de poezie care au fost traduse în germană, română, chineză, italiană, rusă, poloneză, croată şi spaniolă. În calitate de traducător a semnat numeroase traduceri din poezia engleză, română, germană, franceză, italiană, engleză şi rusă. De-a lungul anilor, Géza Szőcs a fost redactor-şef al mai multor reviste şi a fondat, împreună cu Mircea Dinescu, republica poeţilor – proiect conceput ca un refugiu virtual, bazat pe valorile tradiţionale europene și adresat artiştilor, gânditorilor, militanţilor de mediu, tuturor celor care vor să se opună unei lumi tot mai mecanizate. Între 2010 și 2012, Géza Szőcs a răspuns de politicile culturale ale guvernului de la Budapesta. Din 2011 este preşedintele PEN Club din Ungaria. Dintre numeroasele distincţii primite pe parcursul carierei sale, amintim: Premiul József Attila, Premiul special de la festivalul Salvatore Quasimodo, Premiul „Cultura maghiară”, Marele Premiu al Ligii scriitorilor din Transilvania. În 2008 a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din România, Premiul Academiei Europene (Viena), iar în 2015 Premiul Kossuth – cel mai important premiu naţional din Ungaria.

s2Member®